Într-o mișcare de o finețe retorică rar întâlnită, Călin Georgescu, autointitulat salvator al nației, dezvăluie că autorii români sunt “interziși” în școli. Da, ați citit bine: Creangă, Eminescu și Blaga nu mai au loc pe băncile sistemului educațional românesc. De ce? Pentru că, spune Georgescu, „globalismul și ideologia străină ne-au distrus cultura”. Sună grav, dar hai să vedem ce spune “adevăratul” Călin Georgescu.
Adevăratul Călin Georgescu: profetul incertitudinii
Aparent, domnul Georgescu trăiește într-o Românie alternativă, una în care școlile sunt conduse de o conspirație mondială ce interzice orice urmă de identitate națională. În discursurile sale, vorbește despre o țară „ocupată” de „oculta globalistă” și promite o „eliberare” prin suveranism pur, ceea ce sună poetic, dar vine cu un preț uriaș: izolare internațională.
România lui Călin Georgescu ar renunța la Uniunea Europeană și NATO, cele două structuri care au asigurat stabilitatea țării de la căderea comunismului. În contextul războiului de la graniță, această „viziune” pare cel puțin periculoasă. „Nu avem nevoie de NATO, ne apărăm singuri”, a declarat el, ignorând complet realitatea geopolitică în care trăim.
Ce ar însemna România fără UE și NATO?
Să zicem că România decide să urmeze calea trasată de Georgescu. Fără NATO, ne-am baza pe cine? Pe vecinii noștri prietenoși de la est? Fără UE, economia românească ar pierde miliarde de euro din fonduri de coeziune și acces la o piață comună esențială pentru exporturi. În schimb, Georgescu propune o „economie organică, bazată pe pământ și tradiție”. Sigur, să revenim la plug și boi în secolul XXI.
Analistul politic Iulian Fota atrage atenția că astfel de idei nu doar că sunt periculoase, dar riscă să împingă țara într-o „viziune autocratică de extremă dreaptă, similară cu dictaturile din anii ’30”. Georgescu promite o „Românie suverană”, dar fără aliați și fără economie globalizată, aceasta s-ar transforma într-o Românie vulnerabilă și izolată.
“Planul” lui Georgescu: ficțiune distopică
Planul său de guvernare include puncte ce ar putea părea comice dacă nu ar fi îngrijorătoare. De la naționalizarea resurselor până la un sistem educațional bazat exclusiv pe „valori tradiționale”, totul sugerează o întoarcere la un trecut idealizat care nu a existat niciodată. În loc să vorbească despre investiții în tehnologie sau integrare globală, Georgescu glorifică un model utopic de economie rurală.
Această „viziune” pare mai degrabă un pretext pentru dezinformare și manipulare, mai ales în contextul în care România traversează o perioadă de instabilitate economică și socială. Criticii săi, printre care profesorul de istorie Adrian Cioroianu, subliniază că „ideile sale sunt o combinație de populism naiv și suveranism extrem”.
Autorii români sunt doar un pretext
În cele din urmă, așa-zisa „interzicere” a autorilor români în școli nu este decât o cortină de fum. Adevăratul Călin Georgescu nu se preocupă de Creangă sau Eminescu, ci de consolidarea unei platforme bazate pe frică, incertitudine și izolare. Dacă ne-am încrede în această viziune, viitorul României ar arăta mai mult ca un coșmar decât ca un ideal.
